”Un copil,un profesor, o carte și un stilou pot schimba lumea.”

Malala Yousafzai

Istoric CNT

poza front CNT
Poza fațâ C.N.T.

     

 ŞCOALA TREBUIE SA TE ÎNVEŢE A FI PROPRIUL TĂU DASCĂL, CEL MAI BUN SI CEL MAI ASPRU ( Nicolae Iorga)

 

SCURT ISTORIC AL COLEGIULUI NAȚIONAL TRAIAN

La 1 septembrie 1883, în capitala judeţului Mehedinţi, oraşul Turnu-Severin, s-a înfiinţat clasa I gimnazială cu 79 de elevi și doi profesori entuziaşti, Mihail N. Hergot, director și profesor de matematici și Ştefan Bodiu, pentru discipline umaniste. Era început de istorie pentru prestigioasa şcoală și instituţie de cultură numită azi Colegiul Naţional Traian.

După primii ani de funcţionare în sedii modeste, în 1890 s-a pus piatra de temelie a clădirii liceului, în prezenţa primului-ministru G. Manu. Proiectul a fost realizat de către celebrul arhitect mehedinţean Alexandru Săvulescu și era menit a arăta latinitatea si unitatea noastră. Pe frontonul clădirii sunt busturile poetului latin Ovidius, ale lui Vasile Alecsandri şi Ion Heliade Rădulescu, iar deasupra - două personaje feminine, întruchipări alegorice ale Moldovei și Munteniei, ţinând coroana învingătorului popor român. Locul era bine ales, într-o zonă istorică, pe malul Dunării, în antica Drobeta, lângă piciorul Podului lui Traian, în inima Olteniei lui Mihai Viteazul și a lui Tudor Vladimirescu. Prima denumire a şcolii, în 1891, a fost Liceul Neagoe Basarab, după numele pieţei în care a funcţionat gimnaziul real (actuala Piaţă Mircea), dar în 1892, după finalizarea construcţiei, la solicitarea locuitorilor oraşului care doreau să lege istoria acestei instituţii de învăţământ de străvechea istorie dunăreană, vie încă prin vestigiile podului construit în timpul impăratului Traian, a devenit Liceul Traian.

Theodor Costescu – profesor, pedagog, reformator, edil, ctitor de instituţii, om politic, membru de onoare al Academiei Române(1934), este considerat adevăratul făuritor al acestui liceu. Director în anii 1892-1901, el a transformat Liceul Traian într-un model naţional prin constituirea unui corp profesoral de elită, dotarea cu laboratoare moderne şi bibliotecă, internat, grădină botanică. Tot el a introdus pentru prima oară în învățământul românesc și ideea uniformei școlare, a carnetului de elev și a pregătirii militare pentru apărarea patriei.

Alexandru Barcăcilă , arheolog și profesor de limbi clasice, director al Liceului Traian în anii 1922-1938, a continuat activitatea de reformator al şcolii româneşti.

Câteva etape importante din istoria liceului:

  • 1893 - s-a introdus pentru prima dată, într-o şcoală de stat, uniforma de elev, cu acordul ministerului, care va aplica apoi această masură în toate şcolile, în scopul ştergerii diferenţelor sociale;
  • 1899 – a fost amenajată gradina botanică a liceului;
  • 1897 -  a avut loc vizita regelui Carol I;
  • 1897 – în cancelaria Liceului Traian s-a înfiinţat Societatea corală Doina, avându-l ca dirijor pe I. Şt. Paulian;
  • 1897 - s-a înfiinţat biblioteca şcolară, care va avea, în 1903, peste 5000 de volume;
  • 1900 - fanfara și batalionul elevilor au defilat, la Bucureşti, prin faţa Majestăţii Sale , regele Carol I;
  • 1902-1903 - fanfara elevilor a devenit una dintre cele mai bune din ţară;
  • 1913-1924 -sub egida lui Theodor Costescu, fost director al Liceului Traian, a fost construit Palatul Cultural, care va aduce oraşului și judeţului o dezvoltare culturală fără precedent;
  • 1918 – a fost plantat Stejarul Unirii, la iniţiativa profesorilor și a elevilor, din respect și preţuire pentru cei care au făurit România Mare;
  • 1919- s-a constituit societatea culturală Casa luminii din Mehedinţi, unde vor activa Victor Gomoiu, Petre Sergescu, Gheorghe Ţiţeica, Mina Minovici și alţii;
  • 1922-1923 –a fost construit stadionul Dr. C. Angelescu;
  • 1933 –a fost scris imnul Liceului Traian , autor fiind poetul Gherghinescu Vania (fost elev al liceului);
  • 1922 – sa demarat construirea internatului, actualul sediu impresionant al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier;
  • 1937 –a început construirea aripii de sud-est a clădirii liceului;
  • 1950 - a fost expus, în partea de nord a parcului botanic, bustul poetului Mihai Eminescu realizat de Gheoghe Anghel;
  • 1953 - s-a finalizat amenajarea cabinetelor de fizică, chimie, geografie, biologie (cu material didactic venit din Germania);
  • 1972- a fost amplasat, în parcul botanic al liceului, grupul statuar Teodor Costescu și elevul, dăltuit in marmură de Ruşchiţa, de sculptorii M. Onofrei și Carol Umberto.
  • 1978- a fost amenajat Observatorul școlar;
  • 1983 - a fost reorganizat Muzeul liceului, cu documente, tablouri și cărţi valoroase, un simbol al trecutului viu al  liceului;
  • 1996 – prin Ordinul ministrului nr. 4939/16.09.1996 Liceul Teoretic “Traian” se va numi Colegiul “Traian”, începând cu anul școlar 1996 – 1997;
  • 1999 – conform adresei Ministerului Educației Naționale nr. 31390/21.04.1999, instituția va funcționa sub denumirea Colegiul Național “Traian”;
  • 2003 - s-a inaugurat, în partea de vest, corpul nou al clădirii liceului, construit cu fonduri de la Banca Mondială.

         În amintirea adunării naţionale de la Blaj din Transilvania, din 15 mai 1848, moment al renaşterii naţiunii române în timpul revoluţiei paşoptiste, s-a hotărât ca ziua Liceului Traian  să fie 15 mai, tradiție respectată și azi.